E o camera goala,fara culori,un peisaj sters si o poza rupta
in bucati. Atatea tablouri desenate in alb negru,atatea amintiri parca rupte
dintr-o carte. Pare ceva banal,dar totusi e atat de complicat si extravagant.
Eu tac,tu taci si ploaia in timp ce cade,tace. Te privesc timid,pari atat de
diferit. Parca-i venit dintr-o lume aparte,ai venit sa ma iei cu tine departe.
Ai cazut din cer in camera mea…iar culorile si pofta de viata au izbucnit. Te
voi pretui mereu,ca pe o piesa de arta,pentru ca stiu…esti greu de gasit,dar
meriti sa fii cautat si apreciat.!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu