Singuratatea II

Intotdeauna am fost de parere ca as fi mai fericita singura. As avea scoala si prietenii.Dar sa fie cineva in viata mea tot timpul?Prea mult efort,nu merita. E un motiv pentru care am spus ca as fi fost fericita singura.Nu din cauza ca as fi crezut cu adevarat ca as fi fericita singura.Dar credeam ca daca as fi iubit pe cineva si apoi s-ar sfarsi,n-as fi reusit sa supravietuiesc. E mai simplu sa fii singur. Ce te faci daca aflii ca ai nevoie de iubire,ca apoi sa ramai fara? Daca iti place si te bazezi pe ea? Daca iti construiesti toata viata in jurul ei si apoi totul se destrama? Poti sa traiesti cu o asa durere? Pierderea iubirii e ca pierderea unui organ. E ca moartea. Singura diferenta e ca moartea pune capat la tot. Dar aceasta durere...poate dura pentru totdeauna.! Iubirea doare,te schimba,te face sa te maturizezi. Pierderea persoanei pe care-ai iubit-o cu adevarat te omoara pe zi ce trece,te sufoca,te face sa pierzi contactul cu aceasta lume,te shimba in asa fel incat te uiti in oglinda si nu te mai recunosti. Sa plangi,sa regreti,sa dai in reluare unele momente,sa-ti fie dor...toate devin lucruri obisnuite in viata de zi cu zi.! Singuratatea nu doare atat de tare pe cat doare pierderea unei persoane. Acum,tu trebuie sa te decizi. Sa fii singur sau nu.

Iubirea schimba oamenii.!