La Fel

Si e vineri spre sambata seara…aceeasi melodie canta de trei ore. O melodie ce ma duce cu gandul la tine,o melodie ce ma face sa plang incontinuu. Parca nu o pot schimba,desi incerc,dar ceva nu ma lasa.! Din nou ma uit la poza ta…esti asa de special,de perfect pentru mine,nicicand nu te-as schimba cu altcineva. Au trecut atatea ore si nu stiu nimic de tine,nici de rau,nici de bine.! Sa te sun am renuntat demult,oricum nu vei raspunde. Si nu pot uita,oricat as incerca. Mi-e dor de tine..si iar si iar. Stau in camera,e cam 3 noaptea. Aproape numai dorm dar m-am apucat iar de fumat. Vreau sa dorm,sa ma trezesc peste un an,poate atunci va fi mai diferit. Si mereu imi spun ca va fi ultima oara cand ne vom certa,dar nu,si stiu ca vor mai urma.! De ce credeam ca nu va fi asa,ca de data asta cuiva chiar i-ar pasa… Si incerc sa ies din starea asta,dar mereu ma impiedic de sentimentalul ala numit iubire. Oare povestea asta s-a terminat? Si daca nu,oare ce s-a schimbat?Oare doar ne-am certat insa acum ne-am impacat,oare nu innebunesc daca ma tot gandesc la ce este,ce a fost si ce ar putea fi.? Si cat as vrea sa fii aici,sa te tin in brate,pana dimineata… sa bem din nou cafeaua aia buna…si sa fumam uitand de lume.! Sa stiu ca suntem noi iar restu nu conteaza… Acum numai sper nimic,stiu,nu te vei mai intoarce…si daca-ai stii de cate ori m-am intrebat,,de ce,,? De ce nu crezi,de ce-mi spui ,,minti,,,de ce ma vezi unde nu sunt? Cu ce-am gresit inca nu stiu…si poate n’am sa inteleg niciodata.