Ce as putea sa spun??? E toamna...bine ai venit...E octombrie...mi-e dor!!!
Plang sau rad???...zambesc timid...nu pot mai mult.
Ceva lipseste...Puzzelu nu e complet...Fericirea e pe jumatate...sau doar un sfert.
Lipsesc multe iar piesele nu le gasesc...le aveam pe toate..dar..le-am pierdut.
Pasesc timid spre viitor...cu o oarecare frica...ca ar putea fi mai rau...
Am o speranta...candva totul se va schimba...sau...poate niciodata.
Ce am piedut???...multe...Pe tine...si pe tine...si banuiesc ca si pe mine.
As vrea sa ma intorc in trecut sa-mi i-au ceea ce candva era al meu.
Clipe ale fericirii,unde sunteti???
Caci,clipele tristetii....sunt aici...cu mine...nu vor sa ma paraseasca .
Bate vantul...frunzele cad...incerc sa descifrez totul.
Incerc sa inteleg de ce aerul e invizibil...si de ce eu am ramas o umbra...undeva,departe.
De ce nu pot zbura???Sa plec departe...sa uit de toate....sa numai vad acele locuri si acei oameni
ce imi trezesc regrete,amintiri,lacrimi sau chiar zambete.
Unde e totul???Unde e nimic???Unde imi sunt prietenii?Unde imi e iubirea?Unde imi e chitara si copilaria...visele...si sperantele...momentele fericite si TU????
Unde e acel nimeni???
Raspunsul e simplu...s-au transformat....in amintiri.
As vrea sa dau un restart...sa le transform in ceea ce erau...sa pot spera...sa pot visa.
Dar oare n-ar fi mai simplu daca as privi mai departe de norii mari de ploaie...?
De tunete...si fulgere?
Vad curcubeul...e un semn ca va veni si soarele???...raman pe ganduri....si chiar de ar fi...
Soarele si el apune.
Insa se zice ca speranta nu moare niciodata....Oare asa e???
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu